Cine isi propune sa faca colectie de maximafilie e foarte tare ca individ si in postura de colectionar chiar este cineva pentru ca:
- sa gaseasca vederi si timbre care sa se potriveasca exact e foarte dificil
- sa adauge si o stampila potrivita este si mai special
- sa orienteze colectia spre o anumita zona chiar este o aventura
- productia de maximafilie este oarecum haotica nu este dezvoltata dupa un plan.
Exista reproduceri dupa picturi celebre pentru care au fost emise timbre si dupa aceea au fost realizate si carti postale ilustrate. Lipind timbrul pe respectiva vedere si aplicandu-i o stampila speciala, se obtine o piesa de maximafilie foarte importanta.
Tot asa se intampla cu situatia in care se face o serie cu 6 portrete de scriitori si se fac si 6 vederi cu chipurile acelorasi scriitori. Se obtine un fel de serie de maximafilie.
Exista si aici multe elemente de creativitate subtila, dupa cum se fac timbre cu variatii de culoare si carti postale, de asemenea, cu variatii de culoare, pentru acelasi scriitor.
Expozitiile de maximafilie atrag foarte multi admiratori si daca acolo se mai si vand piese, clar ca numarul de colectionari creste.
la marile monumente din capitalele civilizate se gasesc vederi, se gasesc si timbre si ceva mai departe este si un oficiu postal care pune stampila, lasandu-i posibilitatea cumparatorului sa-si construiasca singur piesa de maximafilie.
Asa se intampla la Tour Eifel si la Muzeul Louvre.
(03 aprilie 2016)
No comments:
Post a Comment