Filatelia ca afacere

Toată lumea vrea să câștige, mult, cât mai mult, groaznic de mult. Pornind de la plicurile filatelice foarte ieftine și continuând cu achiziționarea de timbre din magazinele specializate, toți care se ocupă de timbre văd în filatelie o afacere.

Este adevărat, filatelia este o afacere, dacă și numai dacă filatelistul este un profesionist și a face filatelie înseamnă a munci din greu și cu cap.

Filatelia începe mai întâi ca o joacă, se transformă în hobby și la un moment dat devine o profesie dacă și numai dacp:

- are loc un proces investițional;

- sunt asigurate condiții optime de păstrare  a timbrelor;

- este studiată piața de timbre:

- mai întâi se produce un proces de acumulare:

- sunt construite conexiunile specifice pieței obiectelor de artă;

- se planifică investiția și recuperarea ca proces pe două sau mai multe generații.

Pentru a vorbi de filatelie ca afacere trebuie arătat că există mai multe tipuri de prețuri:

- valoarea nominală  înscrisă pe timbru, de regulă neexistând nicio legătură cu moneda curentă;

- valoarea de catalog tipărit în anul curent pentru timbrele neștampilate / șatmpilate;

- valoarea de catalog internațional, ceea ce presupune cunoașterea algoritmilor de transformare;

- valoarea de piață ca raport dintre  cerere și ofertă;

- valoarea efectivă, obținută ca rezultat al unei negocieri la tarabă.

În contextul de la noi, filatelia trebuie înțeleasă în raport cu obiectivele definite de fiecare în parte. Este importantă o abordare realistă care vizeză:

- realizarea unui stoc de mărci filatelice este un proces îndelungat:

- costurile realizării unei colecții de timbre valoroase sunt deosebit de importante;

- asigurarea și menținerea calității elementelor din colecție este deosebit de costisitoare;

- necesitatea unei documentări permanente;

- corelarea eficienței cu diversitatea de mărci poștale;

- încurajarea dezvoltării de activități colaterale din care participarea la expoziții;

- definirea de strategii pentru a obține cel mai bun raport investiție-profit.

Având în vedere cum stau lucrurile în producția de timbre și în zona cpmercializării trebuie remarcat faptul că nivelul atins în domeniul filateliei necesită luarea unei decizii numai și numai după ce s-a efectuat un studiu temeinic.

De aceea trebuie cunoscute cu exactitate:

- seriile realizate în țara noastră de la începuturi și până azi;

- tirajele din fiecare marcă poștală;

- prețurile de listă pentru fiecare timbru în parte;

- dinamica producției de timbre;

- potențialul pieței filatelice;

- rata de profitabilitate ca variabilă dependentă de factorul timp;

- dezavantajul recuperării fragmentare a unei investiții, de asemenea, fragmentare;

- interesul relativ scăzut pentru filatelie a populației;

- capacitatea de absorbție a colecțiilor integrale în comertul altor domenii.

Viața a arătat că orice filatelist a început prin a achiziționa plicuri cu timbre românești sau străine, din care marea majoritate erau obliterate. Cu timpul au fost înregistrate progrese prin a fi achiziționate serii filatelice din anul curent. Apoi s-a trecut la organizarea pe teme sau la achiziționarea de timbre privind o perioadă de timp. Rafinamentul și experiența îl determină pe filatelist la abordări mai ample, care răspund unor exigențe sporite legate de:

- achiziționarea de colite;

- luare ăn considerare a rarităților;

- studierea erorilor, a supratiparului, a varietăților;

- includerea în preocupări a plicurilor prima zi și a elementelor de maximafilie;

- discuțiile cu filateliști cu experiență;

- achiziționarea de timbre de tipologie clasică, din secolul al XIX-lea;

- reorganizarea clasoarelor după criterii date de fondul de timbre disponibil.

A cumpăra timbre este una, a vinde timbre înseamnă altceva. 

Cumpărarea de timbre din magazinele specializate se realizează la preț de magazin, care nu se negociază. Există și cercuri filatelice dar și târguri de  unde se cumpără timbre. Acolo deși prețurile sunt scrise pe mici bucățele de hârtie, există marjă de negociere. Am văzut și comercianți scârboși care simțind că un copilaș ar vrea un timbru, escroci cum sunt, măresc prețul nejustificat, în loc să fie bucurăși că filatelia câștigă un adept.

Vânzarea de timbre se realizează bucată cu bucată pe o durată foarte lungă de timp, mai ales de către cei care dispun de așa ceva după pensionare. Sunt situații în care se vând colecții de timbre integrale. Numai în cazul unui noroc de excepție se obține pe colecție exact valoarea ei sau ceva mai mult. În marea majoritate a cazurilor colecțiile se vând cu mult sub valoarea lor, valoare care este superioară investiției actualizate făcute la vremea respectivă.

Filatelia este o afacere încă de la începutul unui ciclu de realizare a unui timbru prin:

- conținutul timbrului, adică semnificația;

- dimensiunea timbrului;

- materialul din care este realizat;

- tirajul în care este produs;

- valoarea nominală;

- condițiile de circulație;

- derulare proces de tipărire.

Un management bun va permite menținerea în parametri a tuturor laturilor procesului de realizare, comercializare, stocare și de valorizare a timbrelor. Un management deficitar duce la:

- scăderea valorii timbrelor;

- necorelarea tirajelor cu valorilor;

- acțiuni arbitrare de modificare a colilor:

- reorganizarea de blocuri;

- crearea de întreguri poștale în mod neoordonat;

- utlizarea neadecvată a colițelor ca mărci aplicate pe plicuri destinate comunicării prin poștă;

- crearea artificială a erorilor și a elementelor de corecție prin supratipar.

Așa cum stau acum lucrurile, aspectele filatelice trebuie revigorate si acest lucru se bazează pe politici de accesare a unor mărci poștale valoroase numai de către cei care sunt membri AFR cu cotizația la zi. De asemenea, un studiu coerent prezentat în format digital, liste de prețuri și analize complete în mediul virtual vor permite reorientări de substanțăîn zona dezvoltării unui business cu timbre. Să rămânem optimiști!

(02 aprilie 2016)